JOC
DE CREAŢIE CU SUBIECTE DIN VIAŢA COTIDIANĂ
Denumirea jocului: De-a taximetriştii
Introducerea în
joc se realizează printr-o discuţie cu privire la mijlocul de transport cu care
mulţi copii vin dimineaţa la grădiniţă. Se discută pe varietatea tipurilor de
maşini, culori, şi alte caracteristici. Copiii împreună cu educatoarea
amenajează spaţiul de joc. Se improvizează din patru scăunele maşini care sunt
imediate ocupate şi fiecare şofer primeşte un volan în mână. Se mai aşează
diferite bastoane între scaune pentru a schimba vitezele şi „pedale”
improvizate pe pardoseli din diferite cuburi. În continuare vor fi repartizate
rolurile, respectiv şoferii şi pasagerii acestora, ca mai apoi să se inverseze
rolurile, oferind posibilitatea tuturor copiilor de a fi şofer cât şi pasager.
Acţiunea
jocului:
Şoferii sunt nevoiţi să
invite pasagerii să urce în maşină, şi de a-i întreba destinaţia la care vor să
ajungă. Apoi şoferii întreţin diferite discuţii pentru a face mai plăcut
drumul. Aceştia se interesează dacă s-au aşezat comozi şi dacă le e bine
închisă uşa. Nu lipsesc politeţurile la sosire şi plecare.
Analiza jocului:
În
încheiere educatoarea împreună cu copiii vor realiza un autobuz mare din
scăunele menit de a-i duce într-o altă călătorie, care de altfel va face
trecerea către următoarea etapă a zilei.
JOC
DE CREAŢIE CU SUBIECTE DIN BASME ŞI POVEŞTI
Denumirea jocului: De-a
purceluşii
Alegerea temei de joc:
Copiii sunt familiarizaţi
cu conţinutul poveştii „Cei trei purceluşi” jocul desfăşurându-se astfel doar
după ce sunt bine fixate ideile principale ale poveştii, cât şi personajele şi
evenimentele din poveste.
- Vă amintiţi ce poveste v-am citit zilele
trecute? V-ar plăcea să ne închipuim şi noi că suntem în acea poveste? Care
sunt personajele din poveste? Avem aici măşti pentru fiecare personaj. Unde se aflau
cei trei purceluşi când au hotărât să îşi construiască căsuţele? (în pădure,
printre flori, cântau şi dansau). Se amenajează o câmpie cu flori, printre
câţiva copăcei, de altfel şi ei confecţionaţi din carton, de mărimea unui copil.
Căsuţele sunt confecţionate din carton şi sunt căptuşite: una cu paie, alta cu
vreascuri iar cea de a treia cu plăcuţe reprezentând cărămizile. Astfel, împreună
cu copiii se amenajează cadrul. Copiii care doresc să se joace îşi vor alege
masca potrivită personajului pe care doresc să îl interpreteze.
Acţiunea jocului:
Copiii îşi vor pune măştile potrivite îşi
vor ocupa locul lor în „pădure”. Educatoarea va îndruma copiii în timpul desfăşurării
jocului.
Analiza jocului:
Vor fi apreciaţi verbal şi
încurajaţi toţi copiii să participe la astfel de jocuri, indiferent de natura
rolului. De altfel vor primi medalioane cu personajul preferat al poveştii.
JOCUL
DIDACTIC
Denumirea jocului: Spune
ce face păpuşa?
Scopul jocului: formarea
deprinderii de a construi propoziţii utilizând corect verbele la prezent;
Sarcina didactica: indicarea
acţiunii executate de păpuşă ( o persoana)
Regulile de joc: păpuşa „execută”
o mişcare sugestivă. La întrebarea „Spune ce face păpuşa?” copilul indicat, exprimă
verbal acţiunea.
Introducerea in joc: aranjarea scăunelelor sub forma unui
semicerc; pregătirea materialului didactic;
Prezentarea materialului: prezentarea
păpuşii ca un oaspete dornic să îi cunoască mai bine, şi care doreşte să se
împrietenească cu ei jucându-se împreună.
Anunţarea temei şi titlul jocului: se anunţă titlul
jocului „ Spune ce face păpuşa?” Păpuşa atrage atenţia asupra faptului că, trebuie
să observe cu atenţie mişcările pe care le face aceasta.
Explicarea regulilor jocului: păpuşa propune
să se aşeze toţi copiii pe scăunele şi să o urmărească în linişte cu atenţie.
Ei vor trebui pe rând, când sunt numiţi să exprime verbal acţiunea pe care a
executat-o păpuşa. Răspunzând corect primesc câte un bănuţ auriu de ciocolată
la încheierea jocului.
Executarea
jocului: păpuşa se întinde şi închide ochii. Educatoarea întreabă: „Ce
face păpuşa?” copilul numit răspunde: „Păpuşa doarme” jocul continuă cu alte
acţiuni executate de păpuşă.
Complicarea jocului: Păpuşa le
împarte fişe în care păpuşa execută diferite acţiuni. Aceasta le cere copiilor
să coloreze acea imagine în care păpuşa mănâncă.
Analiza jocului: se evaluează
rezultatele fişei; păpuşa face aprecieri asupra modului de desfăşurare a
activităţii, repetând titlul jocului şi modul în care ei s-au jucat.
JOCURI DE STIMULARE A COMUNICARII ORALE
Centrul de interes: În curând voi fi şcolar!
Denumirea activităţii: Educarea
limbajului
Tema activităţii: Exersarea vorbirii orale şi a formulelor de
adresare în societate
Subcategoria de
joc şi titlul acestuia: joc didactic
– „La librărie”
Vârsta copiilor: 6-7 ani
Materiale necesare: ghiozdane,
rechizite şcolare, casă de marcat, bani de jucărie.
Modul de desfăşurare
a jocului:
Copiii vor sta pe
scăunelele aşezate pe două grupuri la măsuţe. Sunt denumite cele 2 grupe care
vor concura pe parcursul desfăşurării jocului. Li se transmite tema şi titlul
jocului, regulile acestuia şi modul în care se va desfăşura. Fiecare grup
trebuie să achiziţioneze pe parcursul jocului un număr de 10 rechizite şcolare,
cumpărându-le de la librărie în mod corespunzător. Regulile de comportare la
librărie sunt evidenţiate printr-un joc demonstrativ, în care educatoarea este
vânzătoare, copiii, pe rând cumpărători. Mai apoi la concurs se angrenează toţi
copii, fiind pe rând ba cumpărător, ba vânzător. În cazul nerespectării
regulilor clar stabilite înainte nu îţi este vândut obiectul, echipa astfel
pierzând un punct.
Analiza jocului:
La sfârşitul jocului se
numără rechizitele pentru a se stabili câştigătorul. Echipa cu mai multe
rechizite este declarată câştigătoare premiile fiind acordate însă tuturor
participanţilor.
B) JOCURI DE EXERSARE A PRONUNŢIEI CORECTE
1.
Centrul de interes: Alimentele şi sănătatea
2. Denumirea activităţii: Educarea
limbajului
3. Tema activităţii: Pronunţarea corectă a cuvintelor (sg. şi pl.)
4. Subcategoria de
joc şi titlul acestuia: joc didactic
– „Eu spun una, tu spui multe!”
5. Vârsta copiilor: 6-7 ani
6. Materiale necesare: cartonaşe cu
diferite desene reprezentând un singur lucru sau fiinţă şi altele reprezentând
mai multe obiecte sau fiinţe de acelaşi fel, tabla magnetică, jucării.
7. Modul de desfăşurare
a jocului:
Pentru fiecare substantiv propus în joc vor exista două cartonaşe, unul
cu un singur element, iar altul cu două sau mai multe elemente de acelaşi fel.
Unul din cartonaşe va fi pe masa educatoarei iar celălalt repartizat copiilor
în aşa fel încât să existe atât pe masă cât şi la copii cartonaşe care conţin
un singur element şi care redau mai multe elemente. Pe rând vine câte un copil
la masa educatoarei şi alege un cartonaş. De exemplu, ridicând un cartonaş cu
mai multe elemente, copilul spune: „Eu am pe cartonaş mai multe flori”. Copilul
la care se află cartonaşul cu o singură floare se ridică şi spune: „Eu am
cartonaşul cu o floare”. Apoi copilul formulează propoziţia cu acest cuvânt.
Copilul care se află la masa educatoarei trece propoziţia respectivă de la
singular la plural. În complicare educatoarea spune cuvântul la singular,
copiii trecându-l la plural, şi invers. Se alcătuiesc propoziţii cu cuvintele
din joc.
8. Analiza jocului:
Este
analizat modul de percepere a diferenţei dintre un element şi mai multe
elemente în vorbire. Se apreciază participarea individuală şi sunt premiaţi
toţi copiii.
C) JOCURI LOGICO - MATEMATICE
1.
Centrul de interes: Iată
vine Moş Crăciun!
2. Denumirea activităţii: Activitate
matematică
3. Tema activităţii: Perceperea corectă a însuşirilor unei piese
geometrice, utilizând simţul tactil pentru ghicire
4. Subcategoria de
joc si titlul acestuia: joc logico-matematic – Săculeţul lui Moş Crăciun
5. Vârsta copiilor: 6-7 ani
6. Materiale necesare: trusa de figuri
geometrice completă, piesele fiind aşezate într-un săculeţ roşu, legat la gură.
7. Modul de desfăşurare
a jocului:
Spiriduşul lui Moş Crăciun
le face o vizită copiilor în preajma sărbătorilor, aducând săculeţul, pe care
îl prezintă copiilor. Le cere să ghicească, copiilor, ce se află în săculeţ.
Rând pe rând copiii răspund invitaţiei spiriduşului de a ghici ce se află în
săculeţ. Separă în săculeţ câte o piesă fără a o scoate la vedere, determină
prin pipăit forma, mărimea, şi grosimea piesei. „Am găsit în săculeţ un
triunghi mare şi gros!”. Piesa este scoasă apoi din săculeţ pentru a se
înfăţişa copiilor, constatându-se spre satisfacţia lor că a fost corect
identificată forma, mărimea şi grosimea acesteia. Se precizează culoarea.
Spiriduşul mulţumeşte, iar piesa este aşezată pe măsuţă la vederea tuturor
copiilor. Jocul continuă în acelaşi mod, pe măsură ce din săculeţ sunt scoase
toate piesele se identifică şi culorile acestuia.
8. Analiza jocului:
În încheierea jocului,
spiriduşul le mulţumeşte copiilor şi evidenţiază pe cei care au dat
răspunsurile corecte. Sunt puşi mai apoi să caute într-un alt săculeţ roşu,
surprizele aduse de acesta. Toţi copiii primesc surprize.
D) JOCURI DE CUNOAŞTERE A MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR
1.
Centrul de interes: Vacanţa cea mare, la
munte sau la mare??
2. Denumirea activităţii: Cunoaşterea
mediului
3. Tema activităţii: Mijloacele de locomoţie
4. Subcategoria de
joc şi titlul acestuia: joc didactic – Cu ce călătorim în excursie?
5. Vârsta copiilor: 6-7 ani
6. Materiale
necesare:
jucării reprezentând mijloacele de locomoţie atât pe uscat, cât şi pe apă sau
prin aer, imagini cu acestea, ghicitori care au ca răspuns mijloacele de
locomoţie.
7. Modul de desfăşurare
a jocului:
Scăunele sunt aşezate la
mese pe două grupuri, iar în faţa lor se aşează o măsuţă pe care se află mijloacele
de locomoţie (jucării). Educatoarea prezintă sub forma unei ghicitori, diferite
mijloace de locomoţie de care avem nevoie pentru a merge într-o excursie.
„Înghit foc, / Alerg pe drum / Las în urmă / Nori de fum.” După ce ascultă
ghicitoarea, copilul care are imaginea pe jeton se ridică în picioare precizând
numele mijlocului de locomoţie. Apoi ia de pe măsuţă jucăria corespunzătoare
aşezând-o în locul pe unde aceasta circulă (fiind amenajate machete cu stradă,
cale ferată, aeroport, apă) precizând pe unde circulă şi cum se numeşte cel
care o conduce. Pentru complicare se organizează un concurs câştigătorii fiind
cei care ghicesc mai multe mijloace de locomoţie şi cumulează mai multe jucării
pe machetă.
8. Analiza jocului:
Sunt premiaţi toţi copiii,
cei învingători cu medalii de ciocolată aurii, iar cei de pe locul al doilea cu
medalii argintii de ciocolată. Aprecierile sunt făcute după participarea
fiecăruia la activitate.
E) JOCURI SENZORIALE
1.
Centrul de interes: Coşul de fructe
bogat al
Toamnei
2. Denumirea activităţii: Cunoaşterea
mediului
3. Tema activităţii: Gustul fructelor
4. Subcategoria de
joc şi titlul acestuia: joc didactic
senzorial – „Spune ce ai gustat?”
5. Vârsta copiilor: 6-7 ani
6. Materiale
necesare:
coş cu fructele toamnei, dar şi alte
fructe exotice (banane, portocale, lămâie,
kiwi).
7. Modul de desfăşurare
a jocului:
Scăunele sunt aşezate sub
forma unui semicerc, iar în faţa lor se aşează o măsuţă pe care se află un
coşuleţ cu fructe acoperit. Educatoarea chemă la măsuţă un copil. Copilul legat
la ochi trebuie să determine fructul, după pipăit, gust, miros şi în final să
îl denumească. Copiii corectează în cazul unei greşeli. Pentru complicare se
organizează un concurs de degustat, câştigătorul fiind cel care ghiceşte mai
multe fructe de toamnă. Copiii fiind derutaţi în acest caz de apariţia în coş a
unor fructe exotice.
8. Analiza jocului:
Sunt enumerate fructele de
toamnă din coş, cu precizarea că în coş s-au mai aflat şi alte fructe, exotice.
Sunt evidenţiaţi acei copii care au răspuns corect, recunoscând fructele
degustate, ceea ce demonstrează cunoaşterea fructelor de toamnă. Ca premiu
copiii sunt invitaţi să realizeze o salată din fructele aflate în coş,
consumând-o împreună cu toţii.
F) JOCURI DE MIŞCARE CU TEXT ŞI CÂNT
1.
Centrul de interes: Grădina parfumată a
primăverii
2. Denumirea activităţii: Activităţi
recreative
3. Tema activităţii: Florile de
primăvară
4. Subcategoria de
joc şi titlul acestuia: joc muzical şi de mişcare – „Albina şi florile”
5. Vârsta copiilor: 6-7 ani
6. Materiale
necesare:
flori din carton care se leagă pe cap la copii (de primăvară), aripioare de
albinuţă cu antene, costum de grădinar şi o coroniţă pentru regina albinelor.
7. Modul de desfăşurare
a jocului:
Copiii se împart în două
grupe egale, fiecare având un conducător, cel al albinelor pe regina albinelor,
cel al florilor pe grădinar. Albinele stau într-un colţ, reprezentând stupul,
iar florile împrăştiate prin grupă. Fiecare copil are o altă floare de
primăvară pe cap. Albinele cântă: „Albinuţa a plecat / Să culeagă miere / Pe o
floare s-a aşezat / Şi nectar îi cere” Albina se aşează lângă o floare de
primăvară pe care trebuie să o numească. Dacă ghiceşte, florile îi cântă: „Ai,
ghicit, ai ghicit / Floarea cea aleasă / Fericit, fericit, / Poţi s-o duci
acasă!”, dacă nu cunoaşte numele florii se cântă: „N-ai ghicit, n-ai ghicit, /
Ce bine ne pare / De acum ai să fii / Ca şi noi o floare!” Astfel când se
ghiceşte se consideră un punct pentru albinuţe, iar când nu punct pentru
floricele. Pentru continuare se schimbă rolurile. Albinele devin flori, iar
florile albine.
8. Analiza jocului:
Jocul este câştigat de
acel grup care a ghicit cele mai multe flori. Dacă ambele echipe au acelaşi
punctaj se consideră că jocul a fost desfăşurat bine de ambele echipe. În final
sunt premiate cele două echipe cu câte o floare de primăvară.
G) JOCURI DE DEZVOLTARE A ATENŢIEI
1.
Centrul de interes: Toamnă, toamnă harnică,
de daruri darnică!
2. Denumirea activităţii: Cunoaşterea
mediului înconjurător
3. Tema activităţii: Evaluare toamna
4. Subcategoria de
joc şi titlul acestuia: joc didactic – „Spune ce se potriveşte?”
5. Vârsta copiilor: 6-7 ani
6. Materiale
necesare:
ilustraţii, jetoane reprezentând elementele caracteristice anotimpului toamna,
cunoscute de copii, precum şi din alte anotimpuri. Panou cu anotimpul toamna (o
vie, o livadă, o grădină, un parc).
7. Modul de desfăşurare
a jocului:
Copiii sunt aşezaţi la
măsuţe. Fiecare copil primeşte un plic cu 4 jetoane. Un copil din fiecare grupă
spune ce are pe un jeton urmând ca
acestea să se grupeze după felul lor pe măsuţa din mijlocul sălii. Când sunt
aşezate toate jetoanele pe coloană orizontală, sunt vizualizate şi denumite. De
altfel se clasifică după caracteristica lor comună. Frunzele, cu norii, cu
picurii de ploaie, vântul la categoria aspecte de toamnă, merele, perele,
strugurii etc. la fructe de toamnă, morcovii, roşiile etc. la legume,
crizantemele, tufănica la flori, frunze, copaci goi la parcul toamna, paltonul,
pantalonii, umbrela la haine etc. şi accesorii de toamnă etc. În complicarea
jocului se împart jetoanele amestecate în mod egal la toţi copii. Educatoarea
invită copiii pe rând la o plimbare prin anotimpul toamna, la panoul aflat în
faţa lor, pentru a ajuta la completarea corespunzătoare a toamnei cu elementele
ce îi lipsesc şi se află la ei.
8. Analiza jocului:
Se analizează dacă au fost
aşezate corect toate jetoanele pe panou şi se încinge „Carnavalul toamnei
bogate!”
H) JOCURI DE INSULŞIRE A NORMELOR DE CONDUITĂ MORALĂ
1.
Centrul de interes: Universul copilăriei!
2. Denumirea activităţii: Activitate
complementară
3. Tema activităţii: Norme de
comportare în
societate, respectarea celor din jur
4. Subcategoria de
joc şi titlul acestuia: joc didactic
– „La spectacol”
5. Vârsta copiilor: 6-7 ani
6. Materiale
necesare:
scenă, cortină, scăunele numerotate, bilete numerotate, microfon, staţie,
casetofon, gong.
7. Modul de desfăşurare
a jocului:
Educatoarea numeşte un
copil care să fie vânzătorul de bilete, un alt copil care să fie responsabil de
garderobă şi să preia hainele, un alt copil care să fie plasator în sală, după
numărul de pe scaun şi de pe bilet, un număr de 4 copii vor fi susţinătorii de
spectacol, restul vor fi spectatorii. Se vor cânta şi recita momente din
serbarea ce se pregăteşte pentru sfârşitul de an şcolar. Se urmăreşte
interacţiunea copiilor, modul de adresare atât la cumpărarea biletului cât şi
la auzirea gongului de început de spectacol. Jocul se repetă de atâtea ori până
când fiecare copil îşi prezintă rolul său pe scenă, pentru a se auzi pe el, cât
şi pe colegii lui, cât şi pentru a reacţiona după cum este corespunzător la un
spectacol.
8. Analiza jocului:
Se analizează dacă au fost
respectate normele de comportare într-o sală de spectacol, cât şi partea
organizatorică a acestuia. Sunt premiaţi cu diplome personificate după aspectul
la care a excelat în joc cât şi cu premii simbolice.
I) JOCURI DE ORIENTARE SPAŢIALĂ
1.
Centrul de interes: Universul copilăriei!
2. Denumirea activităţii: Activitate distractivă
şi recreativă
3. Tema activităţii: Stânga, dreapta.
Dovedirea
atenţiei şi îndemânării în joc.
4. Subcategoria de
joc şi titlul acestuia: joc distractiv –
„Schimbă direcţia!”
5. Vârsta copiilor: 6-7 ani
6. Materiale
necesare:
măşti de pisică şi şoricel.
7. Modul de desfăşurare
a jocului:
Jocul se desfăşoară cu toţi copiii. Se
alege pentru început un şoricel şi o pisică. Ceilalţi copii se aşează pe două
coloane, luând distanţe corespunzătoare şi egale între ei, atât în lateral cât
şi înainte şi înapoi. Copiii cu faţa la educatoare se prind de mâini formând
astfel nişte coridoare, prin care pisica aleargă după şoricel pentru a-l
prinde. Când educatoarea comandă la dreapta sau la stânga copiii se întorc
prinzându-se din nou de mâini, schimbându-se astfel şi direcţia coridoarelor.
Astfel se schimbă şi direcţia de alergare a pisicii şi a şoricelului. Când
pisica reuşeşte să prindă şoricelul, sunt înlocuiţi de alţi copii din coloane.
Se antrenează toţi copiii, pe rând.
8. Analiza jocului:
Se analizează dacă au fost
atenţi la comenzile de întoarcere, respectiv orientarea în spaţiu: la stânga
sau la dreapta. Cât şi viteza de reacţie, dacă a prins şoricelul, sau dacă a
fost prins de pisică. Sunt apreciaţi verbal după activitatea desfăşurată.
J) JOCURI DE CONSTRUCŢII
1.
Centrul de interes: Oraşul meu!
2. Denumirea activităţii: Jocuri şi activităţi
alese
3. Tema activităţii: utilizarea în
redarea unei construcţii a diferitelor forme geometrice cunoscute.
4. Subcategoria de
joc şi titlul acestuia: joc cu subiect din viaţa cotidiană – „Oraşul meu!”
5. Vârsta copiilor: 6-7 ani
6. Materiale
necesare: figuri geometrice din lemn şi hârtie
7. Modul de desfăşurare
a jocului:
La sectorul construcţii
sunt aşezate imagini cu clădiri din oraş pe un panou, iar pe măsuţă sunt
aşezate figurile geometrice din lemn. După ce sunt denumite şi descrise,
figurile geometrice sunt asemănate cu diferite părţi din clădirile oraşului
prezentat pe panou. Prin joc, se aşează figurile geometrice astfel încât să se
obţină fie un bloc, fie o casă, care sunt de forme diferite, un copac etc. Se
observă părţile componente în realizarea clădirilor. Apoi se procedează, la
complicare, tot aşa doar că se i-au de data aceasta figurile de hârtie şi sunt
lipite pe coli de hârtie realizând astfel un colaj. După construcţia prin
alăturare, suprapunere şi lipire a pieselor se personifică fiecare lucrare
adăugând elemente în plus după bunul plac. O uşă, balcoane, horn din
dreptunghi, geamuri din pătrate etc.
8. Analiza jocului:
Se analizează lucrările
obţinute şi varietatea acestora, cât şi imaginaţia copiilor în redarea temei
cerute. Se organizează o expoziţie tematică, dedicată zilei oraşului unde se
expun toate lucrările pe această temă din cadrul tuturor activităţilor.
Vernisajul se încheie cu diplome şi un mic bufet.
BIBLIOGRAFIE
1.
Dima, Silvia – „Antologie - Jocuri”, volumul II, Editura
Coresi, Bucureşti, 1993.
2.
Taiban, Maria; Petre, Maria;
Nistor, Valeria; Berescu, Antonia – „Jocuri didactice pentru grădiniţele de copii”,
Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1976.
3.
Iftime, Gheorghe, „Jocuri logice pentru preşcolari şi şcolari
mici”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1976.
4.
Barcan Ţicaliuc, Eugenia, „Exerciţii şi jocuri pentru preşcolari”,
Editura sport - Turism, Bucureşti, 1975.
5.
Mircescu, Mihai; Stănculescu,
Mircea, „Jocuri muzicale şi de mişcare
pentru şoimii patriei”, Editura Bucureştii Noi, Bucureşti, 1984.
Prin folosirea jocurilor didactice putem antrena la elevi operațiile gîndirii, sa dezvoltam spiritul de echipă şi să asiguram astfel un
climat favorabil pentru o însușire mai rapidă și temeinică a cunoștințelor.
